Icoane si moaste

În anul 1098, o parte din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost aduse din Mira în Genova de către Gugliemo Embriaco şi, în scopul adăpostirii lor, a fost construită o capelă în interiorul catedralei din centrul oraşului, ridicată anterior, prin secolul al 9-lea, pe locul unei basilici din secolul al 6-lea închinate Sfântului Mucenic Lavrentie (San Lorenzo). Sf. Ioan Botezătorul a devenit de atunci patronul oraşului, sărbătoarea genovezilor fiind 24 iunie. […]

Astăzi părţi din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul se găsesc la: Biserica Sfântul Dimitrie, Neo Phaleron, din localitatea Pireu (Grecia), la Biserica Sfântul Macarie din oraşul Alexandria (Egipt), la Catedrala Notre-Dame din Amiens (Franţa), la Muzeul Benaki din Atena, la Muzeul Topkapi din Istanbul, la Moscheea Ummayazilor, din Damasc (Siria), la Mănăstirea Cetinje (Muntenegru). În România,

Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare „între cei născuți din femeie” (Matei 11, 11) este Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului și ocupă un loc special în cultul Bisericii. După Maica Domnului, cel mai mare între oameni este Sfântul Ioan Botezătorul, el fiind zugrăvit de-a stânga Mântuitorului, iar Maica Domnului de-a dreapta, în icoana Deisis. Această icoană a Sfântului Ioan Botezătorul datează din secolul al XVI-lea și

Sf. Ioan Botezătorul este reprezentat în unele icoane având două aripi mari la spate, ce amintesc de cuvintele profetului Maleahi (3, 1): „Iată, Eu îl trimit pe îngerul Meu, şi el va pregăti calea înaintea feţei Mele”. Acest tip iconografic a apărut în secolul al XIII-lea în Serbia, într-o frescă din Arljie și în miniaturi, urmând ca